„Eu cu cine votez?“. O întrebare aflată pe buzele românilor de câteva zile, de când am păşit oficial în perioada de „peţit“ a parlamentarelor. Răspunsul poate fi dificil pentru craioveni, cetăţeni ai unui oraş împărţit în colegii uninominale greu de identificat. Gazeta de Sud şi-a propus să dea răspunsuri la cele mai frecvente întrebări legate de votul uninominal.
Pe cine votaţi
A început campania electorală şi trebuie să vă informaţi în privinţa opţiunilor pe care le aveţi pentru scrutinul din 30 noiembrie. Trebuie să vă interesaţi în ce colegiu sunteţi, pentru a vedea care sunt candidaţii de la dumneavoastră din zonă. Vă puteţi informa accesând site-ul www.gds.ro/alegeri-craiova. În funcţie de strada pe care staţi şi de bloc, veţi afla şi colegiile de Camera Deputaţilor şi de Senat la care sunteţi arondat. În Craiova au fost delimitate patru colegii pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat. Fiecare colegiu de Senat este format din două colegii de Camera Deputaţilor. De exemplu, dacă sunteţi în Colegiul 1 sau 2 pentru Camera Deputaţilor, votaţi în Colegiul 1 de Senat. Dacă sunteţi în Colegiul 3 sau 4 pentru Camera Deputaţilor, votaţi în Colegiul 2 de Senat.
Cum votaţi
Pe 30 noiembrie, la ora 7.00 dimineaţa, se vor deschide urnele la alegerile parlamentare. Trebuie să vă duceţi acolo unde aţi votat şi până acum. Sistemul de vot nu a schimbat şi secţiile de votare. Atenţie! Nu veţi putea vota dacă sunteţi plecat din localitatea de domiciliu. Cu alte cuvinte, dacă sunteţi student sau cadru militar, nu veţi putea vota în localitatea de reşedinţă, ci doar în cea de domiciliu. Prezentaţi-vă la vot având asupra dumneavoastră buletinul sau cartea de identitate. În secţia de votare, veţi primi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor şi altul pentru Senat. Fiecare pagină va conţine câte şase chenare în care sunt înscrise numele candidaţilor, formaţiunea sau alianţa politică din partea căreia candidează şi sigla acesteia. Aplicaţi ştampila pe candidatul preferat, fără să depăşiţi chenarul.
Votul alb
În cazul în care nu sunteţi mulţumit de nici unul dintre candidaţii desemnaţi de partidele politice să candideze la alegerile parlamentare, aveţi opţiunea votului de protest, cunoscut şi sub denumirea de „vot alb“. În orice sistem democratic, este dreptul fiecărui cetăţean să-şi exprime dezamăgirea faţă de clasa politică. Deşi vă prezentaţi la vot şi primiţi un buletin, nu ştampilaţi nici unul dintre chenare. Introduceţi buletinul neştampilat în urnă. Voturile albe vor fi numerotate separat de membrii secţiei de votare. Înainte de a lua o astfel de decizie, trebuie să vă gândiţi însă bine. Chiar dacă, teoretic, ştampilele cu inscripţia „VOTAT“ trebuie sigilate înainte de numărarea voturilor de către membrii comisiei, practic, lucrurile ar putea sta cu totul altfel, iar votul dumneavoastră de protest s-ar putea transforma uşor în vot acordat unui candidat sau altuia.
Pragul electoral
Pragul de intrare în parlament pentru un partid politic a rămas la 5%. Formaţiunea poate intra şi dacă a câştigat şase mandate de Camera Deputaţilor şi trei de Senat. În cazul alianţelor politice, cum este PSD+PC, pragul electoral creşte cu 3% pentru al doilea membru al alianţelor şi cu 1% pentru următorii, fără a depăşi 10%. Un candidat independent trebuie să câştige 50%+1 din voturile valabil exprimate în colegiu.
Perdantul de pe primul loc
Chiar dacă un candidat a obţinut 50%+1 din voturi într-un colegiu, există posibilitatea ca acesta să nu primească mandatul dacă partidul din partea căruia candidează nu atinge pragul electoral la nivel naţional.
Cum sunt distribuite mandatele
Atribuirea mandatelor pe sistemul de vot uninominal implică două etape: una desfăşurată la nivel judeţean şi alta la nivel naţional. După ce Biroul Electoral Central stabileşte care sunt partidele care au depăşit pragul electoral, la nivel judeţean se va decide care este coeficientul electoral (numărul de voturi necesar pentru obţinerea unui mandat) prin împărţirea numărului total de voturi exprimate în favoarea candidaţilor care au depăşit pragul electoral la numărul de mandate de senator, respectiv deputat, care vor fi atribuite în judeţ. În Dolj, numărul mandatelor este de zece pentru Camera Deputaţilor şi cinci pentru Senat. Pasul următor constă în împărţirea numărului de voturi valabil exprimate obţinute de fiecare partid în circumscripţie (Dolj) la coeficientul electoral, pentru a stabili câte mandate revin fiecărui partid. Biroul Electoral de Circumscripţie va comunica apoi Biroului Electoral Central numărul de voturi neutilizate în atribuirea mandatelor la nivel judeţean.
Urmează etapa a doua, aceea de redistribuire la nivel naţional. Prin metoda d’Hondt, folosită la alegerile parlamentare de până acum, mandatele rămase vor fi distribuite partidelor care au depăşit pragul electoral după distribuirea la nivel judeţean. Pentru a stabili căror candidaţi le revine mandat, se alcătuieşte o listă cu toţi candidaţii, în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile unde au candidat aceştia şi coeficientul electoral. Rezultatele acestei împărţiri se calculează până la a opta zecimală inclusiv. Mandatele se atribuie în ordinea din listă, ţinând cont de numărul de mandate care au revenit fiecărui partid şi de faptul că într-un colegiu nu trebuie atribuit mai mult de un mandat.
